in Analize |

Netflix e o glumă. Și e vina industriei.

După calculele mele, există o gaură de până la 93% în catalogul Netflix.

Ceea ce e absolut imens după orice standarde. Știu că s-a mai scris despre oferta Netflix, dar nimeni (erată: a făcut și Liviu Mihai o analiză sumară) nu a încercat până acum să analizeze obiectiv și cu cifre concrete întreaga bază de date. În plus, au rămas în aer o serie întreagă de necunoscute.

De ce cea mai OK soluție legală costă 10 Euro pe lună pentru un catalog așa găunos? Cum influențează asta pirateria și ce legături are cu ofertele de streaming și drepturile de autor? Am să încerc să răspund la toate întrebările care poate ți-au trecut și ție prin cap.

Cu câteva linii de cod și niște progrămele am reușit în câteva ore să fac data mining în toată lista de filme și seriale de pe Netflix-ul românesc, cea mai mare și mai bogată platformă online de la noi (și din lume). Am corelat apoi datele cu Box-Office-ul internațional, IMDB, Rotten Tomatoes, TV.com și Metacritic pentru a analiza relativ obiectiv oferta și calitatea conținutului.

Toate datele minate și folosite le găsești integral aici, în format deschis.

Mă entuziasmasem și eu la fel de mult ca toată lumea când am aflat de lansarea Netflix. Pentru câteva momente am uitat de studiile din vest și mi-am zis că e ceva ce-o să schimbe tot jocul. Mi-am zis că e sfârșitul căutărilor nesfârșite pe torrenți, site-urilor pirat de streaming și tot ce ne așteaptă e un viitor luminos și roz. Dar nu e chiar așa.

Merită banii oferta Netflix de filme?

Avem un total de 537 de filme.

Am reușit să extrag doar de pe IMDB notele întregului catalog de filme și-am făcut graficul ăsta (urmează linkul pentru versiunea interactivă: mergând cu mouse-ul pe fiecare punct afli titlul, anul, cateoria și nota IMDB). Pe orizontală sunt anii lansării (1910-2015), pe verticală nota IMDB (3-10).

ÎNTREGUL CATALOG NETFLIX (Filme): Vezi aici versiunea interactivă a graficului.

După cum putem vedea, foarte puține sunt produse înainte de ’90 dar absolut toate din acea grupă sunt filme apreciate de critici. La capătul opus stă cantitatea majoritară a catalogului. Din 2010-2015 avem 275 de filme, adică 51% din toate filmele. Ba și mai mult, numai din ultimii 2 ani avem 135 de filme (25% din total)

Pe decenii, situația arată cam așa.

Ceea ce la prima privire arată bine, nu? Publicul vrea în general să vadă cele mai recente filme apărute. Sigur, dar nu sunt multe care chiar merită pe Netflix.

2014-2015

Din ultimii 2 ani am numărat doar câteva filme importante existente aici: Best of Enemies, The Wolfpack, Stephen Fry Live: More Fool Me, 1971, Cowspiracy, Democrats, Internet’s Own Boy, A Very Murray Christmas, Back in Time. Și poate încă o mână din cele de care n-am auzit. Sigur, poate sunt subiectiv.

Totuși nu există niciun film mare lansat în ultimii doi ani care să apară. În schimb aici se situează majoritatea filmelor produse de Netflix. 24 din 27 mai exact.

2010-2013

Aici stăm un pic mai bine cu comercialul.

Există Gravity, How to Train Your Dragon, Inception, Shutter Island, The Hangover(2 și 3), World War Z, Argo, Madagascar, Flight, The Dark Knight Rises, Super 8, In Time, Jackass 3, Megamind, True Grit, un Mission Impossible, un Sherlock Holmes, Transformers și lista poate continua.

Rating și disponibilitate

Cantitatea în sine nu ne ajută să stabilim totuși calitatea filmelor și nici să vedem proporția celor care chiar merită văzute. Avem într-adevăr ceva filme mari, dar avem și multe pocnitori, gen Vampires Suck(3,5) sau Aliens on the Moon(3,4). Și cu cât venim mai spre prezent, vedem cum se adună mai multe filme mediocre.

Aici însă rating-ul IMDB începe să nu ne mai ajute foarte mult. Selecția 2010-2015, de exemplu, prezintă multe filme obscure pe care nu le-a votat mai nimeni și care, conform IMDB, par comparabile cu The Godfather. Prin urmare avem nevoie de statistici mai obiective.

Top filme la Box-Office

Box Office Mojo are o listă nesfârșită a celor mai de succes filme la Box-Office din toată lumea și toate timpurile. Am luat primele 300 de filme să văd ce procent are Netflix-ul din ele.

Dacă e să interpretăm Netflix ca o platformă care își caută clienți din rândul oamenilor care se uită la filme populare, 23% e foarte puțin. Și-o să spuneți că nu e corect să le iau pe toate grămadă fiindcă cele mai recente e normal să nu fie încă aici. Aveți dreptate. Mai jos am împărțit aceeași listă pe decenii și-am analizat procentul pe care Netflix îl acoperă în fiecare categorie (ex: în lista Top 300 Box-Office apar 123 de filme produse între 2010-2015, din care Netflix-ul are 20 - deci o acoperire de 16% pentru deceniul respectiv).

Procentul e dublu pentru filmele din decada 2000-2009. Dar oare 33% e suficient? E trist totuși când nu găsești filme (tot din lista de Box-Office) precum: The Gladiator, orice Harry Potter, orice Pirates of the Carribean, Cast Away, Mosters Inc, Minority Report, Cars, trilogia Bourne, Wall-E, Slumdog Millionaire, Up și nici măcar… Avatar!

Iar per ansamblu, mai lipsesc și astea: Titanic(!!!), orice Star Wars, ET, Home Alone, orice Terminator, Basic Instinct, orice Jurassic Park, orice Die Hard, Armageddon, The Sixth Sense, orice Toy Story, orice Twilight, orice X-Men, orice Men in Black, Life of Pi… și asta fără să menționez nimic din universul Marvel sau cele mai nou apărute, gen LEGO Movie sau Lucy.

Top filme votate de critici

Evident, topul box-office e doar o unitate de măsură. Poate Netflix e orientat mai degrabă spre cei care apreciază un film deștept.

Am luat Top 250 IMDB împreună cu topul 100 Rotten Tomatoes și primele 250 de filme de pe Metacritic, pentru o plajă cât mai diversă de comparație.

Dar situația pare la fel de dezastruoasă peste tot. Din toate topurile, Netflix acoperă cel mai mult din selecția RT, adică 14%, din IMDB 10,8% iar din Metacritic doar 8,4%.

Lipsesc cu desăvârșire filme precum: Shawshank Redemption, Schindler’s List, One Flew Over The Cuckoo’s Nest, The Silence of the Lambs, Citizen Kane, The Usual Suspects, Boyhood, Ratatouille, The Pianist, Alien (toate 4), Rear Window, Lawrence of Arabia, Oldboy, Vertigo, Taxi Driver, Reservoir Dogs, Full Metal Jacket și multe, multe altele.

Filmele cele mai populare, cele mai apreciate și cele mai celebre lipsesc în proporție de până la 91% de pe Netflix România.

Filme produse de Netflix

Așa cum ar face orice distribuitor, Netflix încearcă să producă și conținut propriu. Din întregul catalog, la noi există 27 de filme produse de ei, care se împart în 13 documentare și 14 filme de ficțiune. Documentarele sunt foarte bine văzute de critici (printre ele: Mission Blue, The Short Game, Hot Girls Wanted, Winter on Fire), în timp ce la capitolul ficțiune Netflix a produs mai degrabă show-uri de o oră de stand-up și două filme de ficțiune (unul bun și unul prost). Pe scurt cam asta e distribuția.

Ce e interesant e că nici măcar toate filmele produse chiar de către Netflix nu sunt disponibile la noi. Găsim doar 12 stand-up-uri din cele 23 produse. Și 12 documentare din 17.

Iar dacă toate astea vi se par triste, atunci vă veți deprima complet la seriale.

Merită banii oferta Netflix de seriale?

Avem un total de 172 de seriale, ceea ce oricine ar spune că e mai mult decât suficient. Din păcate aici e și mai evidentă breșa. La fel ca în graficul cu filme, anii sunt pe orizontală iar rating-uri IMDB pe verticală (și Netflix, unde nu exista notă pe IMDB):

ÎNTREGUL CATALOG NETFLIX (Seriale): Vezi aici versiunea interactivă a graficului.

După cum putem vedea, oferta nu e chiar atât de generoasă. Pentru obiectivitate, am comparat cu două liste: Top 250 IMDB TV și primele 250 de filme din topul TV.com.

Avem deci 21/250 (IMDB) - 8,4% și 18/250 (TV.com) - 7,2%.

Din cele 21 de pe IMDB, 7 sunt seriale deja terminate (Breaking Bad, Dexter, IT Crowd etc.) iar 6 sunt produse chiar de către Netflix (Making a Murderer, Jessica Jones, Master of None etc.), rămânând doar 8 seriale care încă sunt produse: Better Call Saul, Archer, Black Mirror, Peaky Blinders, Suits, Mythbusters, Broadchurch, Utopia).

Concluziile le puteți trage și singuri.

Netflix nu oferă mai nimic din serialele noi și populare dar mai mult, nu oferă nici măcar show-uri mai vechi pe care mulți le-ar revedea cu plăcere. Aici mă refer la seriale precum The Wire, Seinfeld, The Sopranos, Rome, House MD, Futurama, The Office, Firefly, Friends, orice Star Trek, Stargate sau Battlestar Galactica, etc.

Practic, nu oferă nimic produs de HBO și mai nimic care încă rulează în State, chiar dacă unele show-uri au multe sezoane și s-ar putea oferi lejer din urmă. The Simpsons are 27 de sezoane, ce naiba

Serialele cele mai populare, cele mai apreciate și cele mai celebre lipsesc în proporție de până la 93% de pe Netflix România.

Seriale produse de Netflix

Netflix în ultimul timp a început să producă multe seriale proprii și pare că asta îi este strategia de viitor. Avem 9 drame, 5 comedii, o animație, 3 serii documentare, 4 seriale pentru copii și 2 continuări. Sigur, unele au rating-uri foarte bune, însă și aici observăm din nou o problemă cu oferta. Nu avem tot ce e produs de ei.

Nu avem House of Cards, cel mai celebru și mai apreciat serial Netflix. Nu avem mai mult de jumătate din serialele pentru copii. Și avem doar 29% din continuări (seriale cumpărate și produse în continuare de Netflix); printre ele: Arrested Development și Star Wars: The Clone Wars.

Netflix vs piraterie

De ce e totuși așa proastă oferta? De ce lipsesc atât de multe titluri mari din catalogul Netflix? Ce legătura au toate astea cu pirateria?

Din păcate, totul se reduce la drepturi de autor. Despre asta însă se vorbește în termeni atât de criptici încât foarte puțini sunt în stare să înțeleagă toată povestea. Deci hai să facem niște lumină.

Studiourile refuză să ofere filmele online

Studiourile de filme și-au creat anumite ferestre din care refuză cu încăpățânare să iasă. Întâi lansează filmele exclusiv în cinema, după o perioadă de câteva luni pe BluRay/DVD, ca abia mai târziu să accepte să fie oferite ca streaming/download undeva online. De asta n-o să vedem prea curând ultimul film al lui Ridley Scott lansat în același timp și la cinema, și online, chiar dacă toată lumea ar avea de câștigat de pe urma asta.

Cum arată ferestrele de lansare, conform Project DISCO.

În cazul serialelor, posturile de televiziune refuză cu desăvârșire să licențieze serialele către alte posturi/distributori. Alte cazuri sunt similare cu situația House of Cards: Netflix nu are propriul serial(!) în catalog fiindcă Pro-TV-ul a semnat contract de exclusivitate cu Netflix pentru distribuția House of Cards în România.

Ambele cazuri (filme + seriale) există fiindcă studiourile se tem că vor pierde clienți. Le e atât de frică încât în ultimul timp chiar au mai eliminat din filmele de pe Netflix. Și astfel avem cazul absurd în care 0% (da, chiar zero - aici studiul) din filmele cele mai recente, cele mai populare și cele mai descărcate de pe torrenți există pe platformele de streaming.

În plus, spre deosebire de State, Netflix e forțat să licențieze și să negocieze absolut fiecare film în fiecare țară din UE, fiindcă drepturile de autor diferă în fiecare țară. Astfel, costurile de licențiere cresc uriaș, avocații ăia fiind foarte scumpi.

Și astfel, pirateria crește.

Pirateria e un efect al lipsei de oferte

Nu este niciun fel de noutate că majoritatea filmelor nu există pe Netflix. Chiar dacă oferta Netflix din vest e ceva mai bună decât ce-avem noi, 84% din cele mai populare filme nu există nici acolo, iar în Marea Britanie ai nevoie de 27 de servicii s-ajungi să ai acces la toate filmele cele mai populare.

Legătura cu pirateria? Absolut de fiecare dacă când oferta online s-a mărit, pirateria a scăzut semnificativ.

  • chiar asta s-a întâmplat când Netflix a fost lansat în Australia;
  • pirateria a scăzut când Netflix a intrat în Suedia;
  • s-a întâmplat și când Spotify a intrat în UE;
  • același scenariu pentru atunci când NBC și Hulu au oferit conținut legal;
  • există multe alte studii în sensul ăsta.

Scăderea pirateriei în Norvegia se datorează existenței alternativelor legale, conform Ipsos.

Cu toate astea, știu că pirateria e un subiect sensibil. Dar cred că putem face un efort să lăsăm moralitatea pentru o altă discuție. Ca să înțelegeți de ce, am să dau două exemple.

Neil Gaiman și-a văzut cărțile piratate vânzându-se mai bine decât cele nepiratate, și în loc să se opună, și-a oferit o nouă carte gratis pe site-ul lui iar vânzările i-au crescut cu 300%. Monty Python a urcat în 2009 peste 200 de video-uri cu sketch-uri și interviuri pe Youtube și, chiar dacă publicul le putea vedea pe gratis, vânzările la DVD-urile Monty Python au crescut cu 23000%.

Existența pirateriei sau a conținutului gratis nu înseamnă automat o scădere a câștigului. Oamenii piratează din multe motive și, de cele mai multe ori, mai multă expunere înseamnă vânzări mai mari.

Problema este însă că…

Distribuitorii dau vina pe pirați în loc să ofere soluții

Nu, pirateria nu are un impact atât de mare asupra industriilor. Statisticile întreprinse de industrie s-au dovedit a fi false și denaturate în favoarea lor de multe, multe, multe ori. Din păcate, doar pe astea le auzim în media. Doar marile companii au suficienți bani să facă lobby și să influențeze legiuitorii să adopte legi și mai dure în favoarea lor.

Un mare mit este că artiștii sunt cei care pierd bani din cauza pirateriei sau, pus în altă formă, dacă studio-ul face mai mulți bani, toată lumea are de câștigat. Ei bine, pierderile nu afectează regizorii, actorii sau sunetiștii, ei fiind în general plătiți cu o sumă fixă de către studiouri, care refuză să ofere oricui un procent din câștiguri. Mai mult, speranța că banii de la boss-ul cel mare se scurg cumva și la cei mici (“trickle down economics”) e falsă. A dovedit-o și Fondul Monetar Internațional:

“Dacă venitul topului de 20% (cei bogați) crește, PIB chiar scade pe termen mediu, sugerând că beneficiile nu “picură” de sus în jos.” - FMI, Iunie 2015.

Din fericire, în ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe studii independente și verificabile care arată efectele concrete ale pirateriei:

Pirații (albastru) vs non-pirații (portocaliu) în vânzările digitale, conform IViR/CentERdata.

  • pierderile din cauza pirateriei sunt supraestimate;
  • pirateria nu are deloc impact asupra filmelor de la Box-Office;
  • scăderea pirateriei nu afectează pozitiv vânzările (1 și 2);
  • blocarea site-urilor de torrenți nu prezintă vreun impact asupra vânzărilor;
  • alternativele legale, și nu frica de repercusiunile legii, sunt singurele soluții dovedite care scad rata pirateriei (alte studii aici și aici);
  • pirații sunt de fapt cei mai buni clienți pe care industria îi are, fiind cei care cumpără cel mai des și cel mai mult conținut autorizat (studii din 2011, 2012, 2012 (bis), 2014, 2015)

Practic, industria incriminează chiar pe cei de la care primește cei mai mulți bani.

Oferta rămâne la fel de proastă

Anul 2015 a fost cel mai bun an din toate timpurile pentru industria de film, care a înregistrat încasări de peste 11 miliarde de dolari (cu 9% mai mult ca în 2014).

Cu toate astea, industria aruncă enorm de mulți bani pe “războiul împotriva pirateriei” și ignoră constant orice fel de studiu care arată că e posibil ca modelul lor de business să fie departe de ce și-ar dori propriii lor clienți. Și astfel ajungem la situația de față, în care Netflix încearcă cu disperare să licențieze filme iar industria spune constant nu.

E foarte ciudat să folosești atâția bani ca să-ți pui afișele filmului tău peste tot prin oraș dar să nu te gândești nicio secundă la cum îi poți oferi clientului tău, propriului tău target, filmul în condițiile, la prețul și calitatea pe care și-o dorește.

Avem portocale și mere Star Wars, dar numai o mână de cinematografe în care să-l vezi.

Pirateria nu omoară Netflix-ul. Industria îl omoară. Și probabil în câțiva ani Netflix va avea suficient capital încât să renunțe de tot la a se chinui să negocieze la sânge licențe cu industria înverșunată și se va orienta complet spre producția proprie de filme și seriale. Deci înapoi în epoca de piatră?

Netflix în România

Pentru Netflix pirateria chiar e un subiect interesant. Înțelege că pirateria a pregătit internetul pentru servicii ca ale lor, vede Popocorn Time ca pe un competitor serios, face studii constante despre piraterie și cumpără show-uri în funcție de popularitatea de pe torrenți și chiar își stabilește prețurile în funcție de rata locală a pirateriei.

Sigur, nu avem Hulu, Amazon Prime și alte servicii de care beneficiază cei din vest. Dar probabil nu voi fi singurul care va lua în serios soluția Netflix din simplul motiv că e atât de accesibilă și ușor de folosit. Practic, asta aduce tot timpul oamenii să cumpere lucruri legale: conveniența, ușurința de folosire și faptul că nu mai trebuie să înveți nimic în plus ca să ai acces. Toate astea, evident, dacă îți permiți.

Sărăcia schimbă complet situația

Cel mai mare studiu întreprins vreodată pe subiectul pirateriei arată că problema fundamentală în țările de lumea a doua și a treia este inadaptabilitatea industriei la piețele locale. Oamenii sunt extrem de dispuși de-a da bani pe entertainment, dar asta atât timp cât prețul corespunde puterii de cumpărare ale țării respective. Acei 15 dolari din State ar înseamna aproape 75$ pentru un american dacă ar trăi în Rusia, 85$ în Brazilia și 641$ în India (vezi grafic).

Costul unui DVD dacă ținem cont de puterea de cumpărare (CPP). Pe coloane: preț legal, preț CPP, preț pirat, preț pirat CPP - conform SSRC.

Înainte de-a arunca cuvinte dure asupra piraților români, întrebați-vă pentru un moment câți își permit un film? Netflix costă între 36-54RON/lună, un film pe DVD este 30RON, un Blu-Ray 90RON, iar 3-4 bilete pentru o seară cu familia la cinema costă 54-72RON.

Ca să vă faceți un refresh, iată niște date:

  • 40% din populația României e expusă riscului de sărăcie;
  • salariul mediu este undeva la 1900RON;
  • cu toate astea românul își alocă 4,5% din cheltuieli pe cultură și recreere (media UE e tot pe acolo).

Cât își permite un român?

Dintr-un calcul aproximativ pentru un salariu mediu reies 85,5 RON cheltuieli pe cultură/recreere de persoană, care includ tot, de la filme, la teatru, circ, orchestră simfonică, operă și operetă, concerte etc.

Ținând cont că doar un abonament lunar la internet și TV este undeva la ~60RON, unde vă imaginați că încape abonamentul Netflix? Dar plățile pe procentul mare de filme/seriale care nu există în catalog?

Unde mai pui că în toată România există doar 264 de ecrane de cinema (un ecran la 75.000 de locuitori) iar majoritatea orașelor (ca să nu vorbesc de sate) nu au niciun cinema. De curiozitate, aruncați un ochi pe pagina asta a site-ului Cinemagia și minunați-vă căutând la întâmplare un oraș.

Pirateria nu apare așa din senin doar fiindcă niște oameni sunt așa meschini și nu vor nici în ruptul capului să plătească pentru lucruri. Pirateria apare mai degrabă ca alternativă pentru cei care nu-și permit și nu au acces. Și până nu vedem o scădere semnificativă a sărăciei și o creștere considerabilă a ofertelor, atât în calitate cât și în acoperire, nu vă țineți respirația așteptând vreo schimbare mare.

Netflix-ul va fi folosit în rândul celor cu salarii medii spre înalte, în timp ce marea majoritate a românilor va continua să-și descarce filme de pe Filelist sau, și mai probabil, să se uite la ele online, gratis, pe multitudinea de site-uri existente deja în română.

———————————————————————-

Fotografii folosite:

  • Theatre Seats de Ajale // CC-0
  • FBI Anti-Piracy Warning de bizmac // CC-BY
  • Wal-Mart Flashlight Aisle de Joe Loong // CC-BY-SA
  • Pirated edition de Graffiti in Bucharest.

Uneori mai scriu, dar mai mult mă ocup de un webseries despre creație, copyright și piraterie. O mai frec și pe Facebook, cât și în viața reală.

Published

  • arafail

    Eu fur pentru ca nu am bani si mancare, nu?

  • Pareri Razlete

    Din punctul meu de vedere Netflix e un fiasco pentru ca nu ofera nimic. Din 7 seriale la care ma uit, pe Netflix este doar 1. DOAR 1… adica serios, cine ar da 10 euro pe luna ca sa se uite la un serial si ala fara subtitrare?

  • Marius Oprisan

    Genial articol, cu date concrete si studii comparate. O legislatie unitara la nivel european in privinta drepturilor de autor si de difuzare ar motiva serviciile de streaming online sa ofere continut mai mult si mai facil, cu cheltuieli mai putine, iar asta s-ar putea reflecta si in pretul final al abonamentului. Din pacate, legislatia asta intarzie sa apara, tot din cauza gigantilor media, care fac lobby sa nu se adopte. La fel cum eliminarea taxelor de roaming a fost intarziata an de an, in urma presiunilor exercitate de operatorii de telefonie mobila.

  • orbanbalint

    Da, articolul e bun, dar autorul e puțin neinformat. Așteaptă niște filme sau seriale de la Netflix care nu au cum să apară în catalogul lor, cum sunt serialele produse de HBO. HBO nu va vinde niciodată drepturile serialelor produse de ei la Netflix, pentru că sunt concurenți. Poți să vezi legal toate serialele HBO cu subtitrare dacă ai HBO Go, iar în State a fost lansată HBO Now care nu necesită abonament de cablu, doar internet. Serialul Seinfeld este difuzat exclusiv de Hulu, deci nu are cum să apară în catalogul Netflix. Nici catalogul Netflix US nu este complet. De exemplu ei nu au trilogia Batman de Christoper Nolan.
    Nici numărul filmelor nu este complet: conform unogs.com azi avem 576 de filme și 209 de seriale.

    • Alex Lungu

      Salut. După cum am explicat și mai sus, nu concurența distruge oferta, ci fix licențierea exclusivă. Un utilizator de rând și-ar dori să plătească o singură dată (sau poate de două ori) pentru toate stream-urile și nu-l interesează ce vrea Hulu sa difuzeze exclusiv. 3-4 servicii separate doar ca să ai acces e foarte mult pentru oricine - să nu mai vorbim că de fapt sunt 27: https://torrentfreak.com/uk-users-need-27-services-to-get-most-popular-films-report-finds-141208/

      Cât despre numărul filmelor, eu am minat rând cu rând toata baza. Unele filme sunt de fapt seriale iar unele seriale sunt documentare. De aici vine diferența. Poți consulta baza de date :)

      • CristiCotovan

        Foarte fain articolul, se vede ca s-a depus munca la el. Mie imi place mult modelul Spotify: o baza imensa de muzica, saptamanal apare ceva nou, ai acces la TOT pentru un pret fix iar producatorii de continut primesc comision pe ce se asculta: produci marfa de proasta calitate, nu ii trebuie nimanui, nu faci bani. E simplu!
        La Netflix (stau in UK), chiar cu oferta mai stufoasa putin, tot stai cate jumate de ora sa gasesti ceva ce n-ai vazut ori merita vazut. Cum scrie si in articol: ce e popular, lipseste cu desavarsire, chiar si cele consacrate, mai vechi putin dar de succes. Adauga una-doua mai noi ca sa iti ia ochii si de obicei le vezi pe astea in materialele de promovare, in prima linie.
        Personal lucrez in domeniul eBooks (retailer) si pot sa spun ca si aici, ca si la filme, totul se opreste la producatori/edituri/studiouri. Ei dicteaza regulile si pretul pana la urma si disponibilitatea/licentierea. Ei sunt de vina. Nu Netflix sau distribuitorii.

  • Bogdan C.

    Felicitari pentru articol si pentru datele stranse! Dar… comparatie mi se pare fortata, ar trebui comparat cu ce se gaseste pe Netflixul US, DE, UK sau ES. Sa te astepti sa ai toate filmele produse intr-un singur serviciu este ca si cum te-ai astepta sa poti vedea toate emisinile pe acelasi canal sau toate articolele din presa in acelasi ziar.
    Toate companiile tin la continutul produs si incearca sa-l vanda cat mai scump si se vor bate sa faca licentierea catre alte retele sau medii de distributie cat mai dificila.

    • Alex Lungu

      De acord, totuși TV-ul nu e ca internetul. Nu ai oferte așa de separate. Știu, toți țin cu dinții, dar statisticle arată c-ar fi mai mulți bani pentru toată lumea dacă nu s-ar negocia contracte așa exclusive. În plus, mi se pare mult mai relevant să analizezi ce-ar vrea publicul să vadă și nu doar ce poate un serviciu “prinde”. Business-ul funcționează orientându-te după cerere, nu după ce firimituri acceptă să-ți ofere studiourile.

      Cât despre procentul din filmele din US, se pare că e undeva la 12%:
      http://www.profit.ro/profitul-tau/gadget-internet/doar-12-din-filmele-difuzate-de-netflix-in-statele-unite-sunt-disponibile-in-romania-14477146

      • Andreas

        Salut, sa sti ca poti intra la ei pe chat si sa le zici ce anume crezi tu ca ti-ar placea sa vezi, chiar tin cont de asta si iti FWD tichetul mai departe… Se ocupa daca e cerere… Si studiaza si ce cauti in search bar… Chiar daca esti din Congo… Ai punctat oricum foarte bine…

  • Lucian

    The Blacklist - bun, in producție, in catalogul Netflix (mai putin sezonul curent). Nu schimba cu nimic validitatea analizei, evident. Plus ca fără subtitrare oferta Netflix nu poate fi considerata mainstream.

    Si @Bogdan C.:disqus are dreptate , ar fi interesant sa știm cat primim (și la ce preț) din catalogul Netflix US/UK. Partea buna aici pare sa fie ca avem conținut care nu exista in catalogul US (e.g. Suits)

    • Alex Lungu

      12%, se pare: http://www.profit.ro/profitul-tau/gadget-internet/doar-12-din-filmele-difuzate-de-netflix-in-statele-unite-sunt-disponibile-in-romania-14477146

  • Dani

    Da, articolul e bun, dar e nefondat.

    Astia nu pun doar ce filme vor. Pun ce filme primesc. Titanic nu va aparea niciodata pe Netflix pt ca inca se vinde deosebit de bine in alte medii. La fel si Harry Potter.

    N-am citit restul pentru ca nu imi pasa. Autorul nu intelege diferenta intre a VREA sa vinzi ceva si a PUTEA sa vinzi ceva. Sunt atat de multe chichite de copyright, regiuni, drepturi de autori, francize pe zeci de ani, sindication cum ii spun americanii, incat mi se pare uimitor ca au cate au :)

    • Locosanctus

      Daca citeai articolul, nu scriai comentariul acesta. Te dai destept degeaba.

      • Dani

        Se poate, dar e prea lung. Autorul incepe prin a se lua de ei ca nu au Harry Potter. Daca baga o paranteza in care scria “bine, inteleg ca nu au cum sa puna Harry Potter pe NetFlix” era ok. Daca a scris asta 1000 de caractere mai jos, e prea tarziu 😛

        Nu poti sa ii spui omului: “filmul era bun, n-ai vazut tu pana la sfarsit”. Daca filmul te-a facut sa iesi din sala de cinema, nu e vina ta :)

    • Alex Lungu

      Ei, dacă nu ai citit, atunci îți oferi părerea fără a fi sigur dacă chiar știu despre ce vorbesc sau nu :) Acolo, în capitolul cu pirateria, ai toate răspunsurile pe care le cauți.

      • Dani

        Dap, exact asta am facut :) Si cred ca e o presupunere buna ca mare parte din oamenii care te vor evalua vreodata, fie in bine, fie in rau, isi vor forma o parere doar pe o bucatica din ce ai de oferit.

        Asta e :)

        • Alex Lungu

          Tot ce se poate :) Mi-ar fi plăcut și mie dacă l-aș fi putut face mai scurt.

  • Arthur

    Sincer, cred ca articolul tau nu subliniaza faptul ca Netflix are obiceiul de a-si schimba si oferta de filme la un anumit interval, ca sa te recompenseze pentru pastrarea abonamentului. Normal, nu dau 10 euro daca dupa 6-7 luni am vazut toate filmele care ma intereseaza (unii suntem ocupati si cu altele, nu doar sa stam toata ziua sa ne uitam la filme), dar daca sa zicem apar lunar cate 20-30 titluri noi - nu neaparat recent aparute, dar diverse, altfel sta situatia. Eu foloseam des torrentele, dar chiar am primit cu maxima bucurie Netflix si sper sa se ridice la nivelul asteptarilor. Pana acum sunt multumit, dar inca sunt in prima luna in care e gratis :)

    • Andreas

      Si eu imi luam filmele de pe “magazinele de specialitate” dar acum vreau sa spun ca obiceiul a fost stopat, stiam de Netflix din state dar in Romania nu il puteam folosi. Acum cu un vpn de state ma bucur de toata libraria netflix, este chiar folositor si scade pirateria, ma bucir acum ca pot contribuii civilizat la industria mondiala a filmului, chiar daca sunt 10 euro pe luna.

  • Fotis Alex

    Hats off, maestre! Excelent articolul.

    BULLSEYE-> “Un utilizator de rând și-ar dori să plătească o singură dată (sau poate de două ori) pentru toate stream-urile și nu-l interesează ce vrea Hulu sa difuzeze exclusiv. “

  • Alexandru Matei Dan

    VPN?!?! (30 secunde)

  • Apreciez initiatia si imi place prima parte a articolului, fiind baza de date concrete si obiective. Partea a doua insa este partinitoare si se vede lipsa de experienta (mai ales pe partea de business).

    Sunt cateva mentiuni de facut (sau lamuriri), iar prima ar fi ca vorbim de o industrie unde toti jucatorii functioneaza for profit, avand in spate actionari care ii imping sa produca din ce in ce mai mult. Asta presupune si vanzari din ce in ce mai mari, daca e posibil pe un numar maxim de piete. In cotextul asta, este absolut logic sa-ti oferi produsul pe mai multe canale de distributie succesiv si nu concomitent de la inceput. Ce vreau sa spun este ca mai intai il pui pe om sa plateasca un bilet la cinema, pentru ca mai apoi sa-i dai posibilitatea sa vada filmul si acasa (pe disc sau online si tot contra cost), urmand ca ceva mai tarziu sa intre si pe cablu. Daca ar fi toate versiunile disponibile in acelasi moment, consumatorul ar alege una din ele si ar amana pe o perioada nedefinita achizitia celeilalte, ceea ce ar putea duce intr-un final probabil chiar la refuzul de a-l mai achizitiona. Fiind insa succesive, il determini sa astepte lansarea pe disc sau online, mai ales daca i-a placut filmul (sau serialul). Deci, veniturile inregistrate sunt mai mari in felul asta, iar daca reteta functioneaza nu se schimba.

    Sugestia lui Kim Dotcom functioneaza numai in teorie, el propunand sa fie eliminat intermediarul (de ex. Netflix), iar platforma de streaming sa apartina studioului (ceea ce se intampla acum in gaming in unele cazuri), veniturile de pe urma ei intrand astfel integral in buzunarul sau si compensand pierderile cauzate de lansarea simultana pe mai multe canale. Teoretic (probabil si practic) schema ar functiona DAR ii bagi in faliment pe cei care administreaza si detin cinematografe si multiplexuri. Sau cel putin risti asta si nimeni nu vrea sa-si asume acest risc. Trecand peste impactul social (pierderea de joburi, inchiderea unor companii), studiourile raman fara un canal important si traditional de distributie. Cinematograful si experienta de acolo nu se poate compara cu nimic altceva (ca nu ai un asemenea ecran acasa) si cu toate astea confortul si intimitatea casei tale te-ar putea determina sa nu mai faci drumul pana acolo.

    Cum spuneam, nimeni nu vrea sa-si asume riscul asta, deci ele vor ramane mereu cu avantajul de a fi primii care iti vor oferi cea mai buna experienta la un pret decent. Exista si in acest moment servicii care iti ofera cele mai noi filme direct la tine acasa, dar sunt numai in US, sunt exclusiviste si vin cu propriul lor hardware care ti se instaleaza in locatia de unde vei accesa filmele (vezi Prima Cinema Services care te costa 35.000 USD hardware-ul si 500/600 USD/film daca e sau nu 3D, dar il vezi acasa in ziua in care se lanseaza la cinema).

    Nu in ultimul rand, nu se practica o grila adaptata la puterea de cumparare decat atunci cand ai siguranta ca numai persoanele din regiunea respectiva pot accesa un anumit tip de continut. De exemplu, jocurile (de pc si console) ajung in Romania la preturi identice cu cele din alte tari UE pentru ca sunt in engleza si ar putea oricand distribuitorii sa comande mai mult decat au nevoie pentru a pune pe piata, urmand sa redirectioneze o parte din cantitatea luata la un pret de achizitie redus in alte tari din vest, subminand operatiunile producatorului sau publisherului acolo care a vandut pe pietele respective produsul la pretul standard. Asta pentru ca in uniune avem o piata libera unde bunurile circula fara restrictii.

    Deci, nu exista preturi preferentiale in functie de puterea de cumparare pentru asemenea bunuri si servicii, iar productia se adapteaza la dimensiunea pietei, efectele in caz contrar fiind mult mai grave. Da, daca ai un produs localizat complet, de exemplu Netflix cu absolut TOT continutul dublat in romana si fara subtitrari in engleza, atunci da, bineinteles, preturile ar fi mult mai mici pentru ca nimeni altcineva in afara de romani nu ar avea de ce sa acceseze acest continut.

    Si ultima chestie. Pirateria va castiga intotdeauna la capitolul continut. Luati asta ca pe un status quo. Niciun serviciu nu va putea oferi tot ce poti obtine piratand. Iar piraterie va fi mereu. Se pot face lucruri precum optimizarea experientei, accesul mai facil la continut sau educatia consumatorului, astfel incat sa inteleaga ca macar atunci cand isi (va) permite si va avea de unde sa dea, sa faca totusi un efort sa plateasca pentru continutul pe care il consuma… din varii motive (sunt oameni care din asta castiga o paine, sunt tipuri de continut care depind de cele anterioare lor cum ar fi un serial care iti place si care va fi anulat daca nu aduce venituri, etc). In concluzie, nu vom avea niciodata un singur serviciu legal cu absolut tot continutul. Important va fi sa-ti convina tie ceea ce gasesti via serviciul X sau Y si sa ai posibilitatea sa platesti pentru ele (sa fie disponibile local si sa iti permiti).

    PS probabil ca vom avea o legislatie care ii va obliga sa furnizeze acelasi continut in toate tarile uniunii, dar pe producatori nu ii poate obliga nimeni sa furnizeze acelasi continut catre toate platformele si apoi nu poti limita numarul serviciilor si implicit a jucatorilor sau a companiilor pe o piata pentru ca traim intr-o societate in care piata este libera. nu poti sa impui existenta unui numar fix de companii care furnizeaza serviciul X. ce facem aici? ne intoarcem pe vremea comunistilor in care totul era de stat si reglementat? nu se poate asa ceva.

    • Iza

      tot ce ai scris este o convingere puternica asupra unui mod de buisiness depasit!

      Vezi industria muzicala!
      Sunt cateva modele care demonstreaza contrariul, tocmai datorita riiditatii mediului de business.
      De altfel nu industria ar ramane in pierdere ci capusarii de langa, pentru ca o lansare simultana, neanuntata practic cu cheltuieli 0 de marketing ar putea genera venituri nete mai mari industriei.

    • Alex Lungu

      Salut si multumesc pentru comentariul amplu si detaliat.
      In principiu, sunt total de acord cu tine. Da, industria functioneaza in modul asta fiindca asa a mers in trecut. Da, exista mai multe servicii in US. Da, e greu de adaptat pretul la diferite tari. Si da, nu va exista niciodata un serviciu cu absolut tot ce ai nevoie.

      A intelege totusi ca piratii iti sunt mari fani e o chestie foarte importanta. Fiindca realizezi ce potential urias de castiguri exista. Nu fac apologia pirateriei. Doar spun ca exista un untapped market acolo iar industia inca fuge de el ca de foc, in loc sa-l exploateze la maxim.

      Putem vorbi aici infinit de mult despre business si despre cum si de ce exista window-ing. Dar pana la urma pe client il intereseaza sa aiba acces la film in modul, in formatul si conditiile in care le vrea el. Pe nimeni nu intereseaza drepturile de autor, contractele de exclusivitate si alte nuante care oricum nu sunt transparente. Mai mult, au trecut de mult timp vremurile in care filmul era considerat un mediu nou si menit sa fie savurat doar cum dorea (si putea) distribuitorul.

      Cinema-ul, chiar daca e super spectaculos si minunat si merita de multe ori, nu mai poate tine pasul cu propriul boom al industriei si e nevoie si de alte medii in paralel. Numarul de filme si seriale produse e urias si creste de la an la an, insa modurile in care “e menit” sa fie vazut sunt la fel de putine. Argumentul tau ca attending-ul la cinema ar scadea nu stiu daca sta complet in picioare din simplul fapt ca am numerosi prieteni care ar plati pentru experienta de cinema, ca apoi sa-l cumpere bucurosi online si sa-l mai vada a doua zi acasa. Si eu mi-as fi dorit asta de multe ori.

      Totusi, un procent tare mic o sa aiba timpul si cheful sa mearga de 3-4 ori la cinema pe saptamana. Si da, oamenii se uita mult mai des la filme decat o faceau acum 10-20 de ani. Din pacate filmele sunt in medie tinute ~2 saptamani in cinema, dupa care nu le mai gasesti nicaieri pentru o perioada. Sau si mai rau, avem cazul serialelor in care pot trece ani fara sa exista vreo solutie legala in care sa le vezi. Insa multi din clienti ar plati fericiti pentru filmele/serialele alea undeva online, de savurat pe tableta, pe proiectorul de acasa, sau pe plasma cu prietenii.

      Sigur, intotdeauna un Pirate Bay o sa aiba mai multe filme, dar poti concura linistit cu piata gratis (http://www.inc.com/frank-addante/how-to-compete-with-free-and-win.html). Nu trebuie sa le ai pe toate. Nici macar nu trebuie sa le ai pe aceleasi. Pot fi servicii specializate pe filme indie, altele pe blockbustere si altele pe filme de Oscar. Diversitatea si targetul diferit sunt bineinteles foarte importante. Dar filmele trebuie sa existe pe undeva, si cu cat le ai in mai multe parti, cu atat ai si tu mai mult de castigat. Nu te poti astepta de la un potential cumparator sa-si faca abonament la mai mult de un numar rezonabil de servicii… sa zicem 3-4. E de-a dreptul ridicol cand de fapt sunt 27, nu?: https://torrentfreak.com/uk-users-need-27-services-to-get-most-popular-films-report-finds-141208/

      Asta nu e nici pe departe singurul mod de-a face business. E doar modul in care s-a obisnuit industria. Totusi, dac-am uita tot ce stim despre industrie si-ar fi sa luam industria de la zero in 2016, absolut nimeni nu ar gandi astfel lucrurile.

      Sigur, e foarte greu de schimbat niste preconceptii atat de adanci si o industrie atat de mare. Ironic poate, toate problemele astea imi suna extrem de familiar cu ce s-a intamplat acum 32 de ani, cand tehnologia bandei video (Betamax, VHS) a fost data in judecata de catre industrie. A existat un imens scandal, s-au agitat, au tipat, au amenintat ca VHS-ul e sfarsitul industriei si ca regizorii vor muri de foame:
      http://www.slate.com/blogs/future_tense/2014/01/17/betamax_supreme_court_opinion_anniversary_the_decision_has_had_long_reaching.html

      Din fericire, au pierdut procesul :) Cativa ani mai tarziu, dupa ce le-a trecut supararea, au realizat ca aceeasi tehnologie poate fi in beneficiul lor. Si iata ca, in 2016 home entertainment va aduce MAI MULTI BANI DECAT CINEMA-UL: https://variety.com/2014/digital/news/digital-home-entertainment-to-exceed-physical-by-2016-study-finds-1201207708/

      Industria de muzica a invatat cate ceva de la clienti si s-a schimbat substantial in ultimii 10 ani: https://variety.com/2014/voices/opinion/film-business-can-learn-a-few-things-music-industry-when-it-comes-to-piracy-1201151382/

      Poate e timpul si pentru cea de film?

      • Vlad Zotta

        Iza, sunt convins ca Netflix vrea sa vanda (deci implicit sa distribuie tot continutul la care acces in toate regiunile) pentru ca este un business si vrea sa faca bani. Problema, in majoritatea cazurilor, este la producator, nu la intermediar.

        Alex, eu lucrez in distributie de continut (doar ca pe partea de jocuri, nu filme). Aici, un joc se lanseaza in toate regiunile in acelasi timp (ori in aceasi zi, ori la diferenta de cateva zile) si este disponibil atat in format fizic (cutie retail), cat si digital. Si se vand ambele versiuni, chiar daca digitalul a luat amploare in ultimii ani pentru ca este mai comod sa platesti si sa descarci decat sa te duci in magazin sa-l ridici sau sa-l astepti pe curier sa vina cu coletul. Nu exista insa cinema, dar se vede clar preferinta consumatorilor pentru versiunea cea mai accesibila. Asa ar fi si aici. Experienta intr-adevar nu se compara intr-o sala de cinema, dar pe de alta parte sunt foarte multi care ar renunta instant la ea daca ar putea sa porneasca Netflix si sa dea play. Ca ii ajunge si tv-ul cu diagonala de 100+ cm. Sunt absolut sigur ca numarul celor care merg la cinema (cand se lanseaza un film) ar scadea. De exemplu, Star Wars a facut 248 mil. USD in weekend (in SUA). Cum ar fi fost ca 20% din toti cei care s-au dus la film in weekend sa-l vada via Netflix unde platesc subscriptie? Sorry, dar nu ar fi fost OK. Poate nu s-ar fi pierdut 50 mil. USD ca probabil Netflix ar fi platit pentru acest privilegiu, dar in mod clar ar fi avut incasari mai mici (venitul mediu per vizionare ar fi scazut, mai ales ca o subscriptie poate fi impartita cu mai multe persoane, iar apoi o familie de 2-4 persoane s-ar fi uitat concomitent, pe cand la cinema ar fi platit bilet individual). Stiu, sunt masuri pentru maximizarea veniturilor si pana cand nu vei gasi un model care sa fie cel putin la fel de bun, daca nu mai bun SI din acest punct de vedere, nu o sa avem parte de schimbari. Pur si simplu este mai avantajos dpdv comercial sa-l fortezi pe cel interesat sa plateasca bilet individual. Practic, platesti pentru a fi primul care are acces SI avantajul din punctul lor de vedere este ca nu poti imparti acest acces cu nimeni (ca nu stau 2 pe un loc la cinema, daramite 4 ca acasa).

        Cu cat ar scadea numarul celor care merg la cinema (la lansare ca acolo se fac multi bani) nu stiu pentru ca nu am vazut estimari sau analize in acest sens, dar bunul simt si observatiile pe care le-am facut de-a lungul timpului in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor ma face sa cred cu tarie asta. Si ar fi pacat sa se intample asa. Pe de alta parte, sunt sigur ca anumite filme vor fi disponibile in viitor si asa, iar cinema-ul va fi nevoit sa vina cu avantaje pe care nu le poti avea acasa (pe langa ecran si solutii audio).

        Nu stiu daca sunt alte exemple, dar eu de asta imi aduc aminte. Filmul se numeste The Interview si a fost lansat mai intai digital si limitat pe ecran in SUA. A costat aprox. 44mil. conform imdb si a facut vreo 40 mil. din distributia digitala plus inca vreo 6 in cinemauri. Deci abia daca si-au recuperat banii. De acord ca e o prastie (l-am vazut, amuzant dar slabut), insa a fost un experiment interesant si riscant. Nu m-as aventura sa fac asa ceva cu Mad Max, Avengers sau Star Wars. In concluzie, as acorda prioritate cinema-ului, DAR DAR as lansa filmul pe retail si digital (inclusiv streaming) in acelasi timp. Vezi pe linkul de mai jos un tabel interesant.

        http://www.eraltd.org/news/era-news/entertainment-scores-its-best-year-ever-as-music,-video-and-games-revenues-surge-through-the-%C2%A36bn-barrier.aspx

        Este intr-adevar exclusiv UK, dar UK este cea mai mare piata din Europa si sa zicem ca ar fi reprezentativa. Pe muzica abia anul asta downloadurile si streamingul (adunate) au depasit retailul. Pe film abia anul asta digitalul a ajuns la acelasi nivel cu retailul (si cred ca digitalul in 2016 va depasi retailul). In conditiile astea, da, as lansa un album/film concomitent pe retail si digital, dar nu as renunta la veniturile incasate de la cinema nici macar partial. Si in plus, cifrele arata clar ca retailul inca vinde si vinde bine. Nu as renunta nici la ei.

        Uitandu-ma la cifre, nu cred ca digitalul este atat de dezvoltat inca sa suplineasca scaderea veniturilor determinata de scaderea numarului persoanelor care se vor duce la cinema. Plus ca in loc sa ai o versiune cam pe torrente, ai avea din prima o versiune la o calitate foarte buna. Deci numarul celor care ar descarca gratuit ar fi in mod clar mai mare. Si s-ar mai inregistra pierderi si din cauza asta.

        Este mult prea riscant si cu toate ca avem multi ani in spate de acces la informatie si experienta in mediul online, lumea inca nu are mentalitatea necesara pentru o asemenea modificare a modelului de business. Pentru a face ceea ce este corect, adica sa platesti pentru ceea ce consumi.

        Eu inteleg punctul tau de vedere (si al celor din comentarii). Este frumos. Ideal as ar trebui sa stea lucrurile. Tot ideal lumea ar avea bani pentru tot ceea ce este nevoie (mancare, haine, un acoperis), nivelul de trai ar fi unul ridicat la nivel mondial si toti am trai fericiti. Din pacate, lucrurile nu stau asa, iar civilizatia noastra este marcata (as fi tentat sa spun chiar bazata) pe inegalitati. Nu e corect, poate ca exista si alte modele, dar nu avem cum sa schimbam nimic. Tot ce putem face este sa ne adaptam. Asta fac si ei (producatorii si distribuitorii). Se adapteaza pentru a-si maximiza veniturile pentru ca singurul lucru care ii determina sa-si continue activitatea (aia de a produce continut) este PROFITUL. Asta e realitatea.

        Discutam cu cineva ieri care tot asa imi zicea ca Apple Music costa 5 euro la noi si 10 euro/usd in vest. Si ca daca se poate ajusta pretul in functie de puterea de cumparare a unei regiuni de catre Apple, atunci poate si Netflix. O fi, nu am verificat, dar sunt cateva mentiuni. Probabil catalogul (de muzica) nu este identic. In plus, concurenta pe muzica este acerba, iar Apple a cam intarziat la pretrecere. Deci vrea urgent cota de piata si atunci isi asuma o asemenea decizie. Netflix nu are concurenta (cel putin in Romania ca nu ii pun la acelasi nivel cu Voyo). Probabil vor avea in viitor, cu toate ca nu cred ca ajungem la 27 (nu suntem UK). Chiar si acolo insa, problema celor 27 de subscriptii necesare este cauzata de producatori (posibil si de distribuitori daca tin mortis sa distribuie in mod exclusiv ceva). Schimbarea ar trebui deci sa vina de la producator, dar pentru asta consumatorul va trebui sa voteze cu portofelul. Sa scada pirateria, sa creasca digitalul si streamingul si atunci se vor adapta si producatorii. Nu uita ca producatorii actioneaza si se adapteaza pietei si consumatorilor. Ca sa schimbi mentalitatea lor, trebuie mai intai sa schimbi mentalitatea consumatorilor. Producatorii nu isi vor asuma primul pas. Vrei deci continutul X in format digital mai devreme. Sa creasca consumul pe digital (deci sa ceara lumea asa ceva) si atunci se va intampla. Mai avem pana acolo. Ani buni. Si nu intru in discutia cu infrastructura de net, viteze, latime de banda si alte limitari care sunt la moda in vest si care pe noi nu ne afecteaza.

        • Alex Lungu

          Foarte misto analiza aia din link si foarte misto punctul tau de vedere din zona de jocuri. Iti multumesc inca o data pentru timpul si feedback-ul acordat.

          Pe foarte scurt acum:

          1. Trebuie sa tinem cont ca jocurile video s-au adaptat cel mai repede schimbarilor si industria asta cred ca intelege cel mai bine cum e treaba cu piratii si cererea (pusesem si-n articol un grafic care arata destul de clar ca piratii cumpara jocuri cel mai mult, comparativ cu restul); vezi si ce bine e cu Steam :) nu exista inca nimic similar la nivelul filme.

          2. Da, problema e la distribuitor, bine punctat.

          3. Cu portofelul vom vedea votand din ce in ce mai des, hopefully. Pe parcurs ce mai multi distribuitori online vor intelege treaba cu pirateria, si piratii se vor orienta din ce in ce mai mult spre solutii ofertante si comode si vom vedea incet-incet un shift de la cinema spre home entertainment.

          Stiu, it takes time, nu se muta munti peste noapte. Dar e important ca industria sa inteleaga schimbarile si necesitatea de adaptare. Motiv pentru care am si scris articolul.

          Cu toate astea, da, e posibil sa vedem treptat mai putini oameni in cinema. Dupa cum raspundeam mai sus si Oanei, e posibil chiar ca piata sa nu-si mai doreasca pentru foarte mult timp nici filme de milioane de dolari. Si asta nu e neaparat rau, e doar o evolutie naturala a modului in care ne delectam cu mediul asta.
          Dar tare mi-e ca Hollywood-ul va fi atat de incapatanat incat sa nu vrea niciun fel de schimbare chiar si atunci cand Youtube-ul si alte platforme similare il vor intrece. Time will tell…

          Pana atunci, eu zic ca friendly reminders catre industrie ajuta :)

          PS: Foarte corect ce spui despre banda pe mobil. Chiar daca majoritatea isi folosesc wireless-ul de-acasa/servici pentru asta, nu neg c-ar exista o piata si pentru asa ceva. Solutia ar fi sa-l poti downloada pe un wireless inainte, de undeva legal. Ceea ce iar, din motive paranoice, industria refuza.
          Totusi, nu ma indoiesc ca telefonia mobila va mari bandwith-ul si va elimina data cap-ul cum mult inainte ca industria sa accepte sa miste vreun deget.

        • Alex Lungu

          PS: As spune ca probabil cifrele alea abia acum au ajuns sa arate digitalul important fiindca abia acum au inceput sa apara ofertele. Dar statisticile arata ca cererea (si piata) sunt extrem de mari. So, again, untapped market :)

      • Oana Barbulescu

        Se pierde din vedere un aspect important: finatarea filmelor independente care este in stransa legatura cu teritorialitatea. Cand spun film independent ma refer la filme mainstream, produse de mini-majori (Lionsgate : Twilight, Now You See Me etc) sau de producatri independenti (Wolf of Wall Street este tot un film independent). Finantarea acestor filme se realizeaza prin pre-vanzarea lor, inca din stadiul de proiect catre niste distribuitori regionali care ulterior il exploateaza pe toate ferestrele, de la cinema pana la free tv. Costul unui astfel de film este proportional cu pietele respective, cu consumul de cinema de acolo, cu banii pe care o televiziune ii poate genera prin ratingul obtinut de acel film etc. E normal sa nu putem vedea tot ce vrem pe un astfel de serviciu pentru ca daca cineva ar securiza toata Europa ar insemna ca dupa 2-3 filme sa fie aproape epuizat finaciar. Si daca ne gandim ca ar trebui ca pretul acelui film sa scada doar pentru confortul clientilor vin si intreb: si cum mai poate respectivul film sa atinga bugetul care ii asigura calitatile comerciale astfel incat spectatorul sa ramana la fel de extaziat de calitatea productiei? P.S: pe Netflix nu vei putea gasi continut HBO pur si simplu pentru ca HBO are propriul serviciu. Legat de remuneratia actorilor: actorii primesc diverse redevente din redifuzarile filmelor (ma refer acum in special la industria americana) prin niste modele de calcul realizate din zecile de gulid-uri din care fac parte. Ce nu intelege spectatorul este ca pentru a ramane cu gura cascata la un film este nevoie de bugete enorme. Care nu pot fi asigurate decat de aceste modele ale ferestrelor. De ce crezi ca s-a grabit Netflix cu aceasta varianta globala si saracacioasa care costa destul de mult? Inca o metoda de finatare a propriului continut. Nu sustin pirateria. Doamne fereste. Dar jocul e simplu: filmele comerciale au nevoie de bugete mari. Si modelul existent acum este cel mai avantajos. Unde s-ar putea lucra ar fi la scaderea timpului dintre ferestre. Dar asta e alta discutie.

        • Alex Lungu

          Dupa cum am mai spus, pentru consumator nu conteaza cum functioneaza piata, conteaza doar sa aiba acces la film. Productie mare, cerere mare, oferte mici, spre deloc. Desigur, nu zic ca trebuie sa vedem tot printr-un singur serviciu. Am oferit Netlfix ca un simplu exemplu de a putea observa absurditatea unui sistem care se asteapta de la un consumator de rand sa vada filme ca-n anii ’70 dar la cantitati de 2016. Or, nu se pot amandoua.

          In alta ordine de idei, despre bugetele mari de la Hollywood am niste dubii. Poate pur si simplu a trecut vremea cand puteai sa faci filme cu bugete imense. Poate oamenii nu mai cauta asta iar piata nu mai poate suporta cheltuielile pentru astfel de investitii. Daca nu mai merge cum mergea, poti intr-adevar sa-ti cauti scuze (piraterie, licentiere, HBO, public reticent si nasol etc). Insa cand vine vorba de business, solutia nu e atat de complicata: ori te adaptezi pietei, ori risti sa dispari.

          Nu e vina nici a consumatorilor, nici a industriei ca filmele acum se vizioneaza altfel (alte conditii, alte forme, alte moduri) dar trebuie gasite solutii adaptate la ce isi doresc oamenii in 2016, si in nici intr-un caz la idei despre un timp romantizat de acum cateva decenii. Nu se mai consuma entertainment cum se facea pe vremuri. Iar asta nu e nici bine, nici rau. E doar altfel.

          Iar dupa cum ne arata si Youtube-ul, (sau Patreon: http://www.forbes.com/sites#/sites/sarahmckinney/2014/04/10/patreon-a-fast-growing-marketplace-for-creators-and-patrons-of-the-arts/#32ac615052321a7c6a7a5232 ) nu trebuie sa ai productie de milioane de dolari ca sa ai milioane de fani si castiguri substantiale. Poate piata spre asta se indreapta, nu stiu. Insa e posibil ca Hollywood-ul sa aiba enorm de mult de pierdut daca doar isi cauta scuze si refuza sa vada schimbarea produsa in proprii clienti.

      • Oana Barbulescu

        Iar in cazul lui House of Cards, Netflix e doar distribuitor. Companiile de productie sunt altele. Iar o parte din drepturi, pe anumite teritorii sunt la Sony.

  • Andreas

    Salut, foarte documentat, perfect, numai ca analiza facuta de tine se rezuma numai la drepturile de autor pe teritoriul nostru, Romania. Eu spre exemplu beneficiez de un vpn, care nu te costa mai mult de 2 euro pe luna sau poti folosi un http proxy de state gratuit, daca il gasesti online, ai unde, si ai deblocat toata libraria de filme netflix, eu unul sunt fericit cu accesul Netflix.

    Foarte docume tat articolul, Bravo! Insa you can bypass this very easy.

    • Sebastian Mihail

      Doar că între timp treaba cu VPN-ul pe Netflix se schimbă. :)

      http://www.theguardian.com/technology/2016/jan/15/netflix-announces-crackdown-on-vpn-users

      • Andreas

        Da pai ce sa zica cand ii bat astia la usa, alo nenea vezi ca astia folosesc vpn si ne sar din schema la bani… Mie imi merge… Cand nu va mai merge vorbim… Te tin la curent… Insa eu acum am toata libraria deblocata oricand…

        • Paul Cozma

          E tot un fel de piraterie :))

          • Andreas

            Bine daca folosesc contul facut in state acum trei ani si imi pun VPN tot piraterie este? Te intreb eu pe tine? Ca pretul tot acela este numai ca in dolari? Ia spune-ne doctore…

          • Supermamici

            Daca platesti un abonament de mobil in Brazilia, dar esti in Romania, evident ti-ai dori sa vorbesti din Romania in Brazilia la pret de loco? http://televizoaresmart.ro/ce-parere-aveti-despre-abonamentele-netflix-pentru-romania/

          • Andreas

            Daca se poate de ce nu…

          • Soulmatters.ro

            Normal că e, netflix România nu are licențele ce le are netflix USA… Asta nu înseamnă că în același timp e o mare prostie chestia cu licențele…

          • Andreas

            Nu a spus nimeni ca este o prostie numai ca in business-ul de licente mobilitatea nu se aplica ca in cazul internetului. So they better keep up sau… Daca iti faci cont pe romania sa ai acces numai la contentul din Romania si atat, daca vrei sa faci switch, faci cerere cand te muti pe alt teritoriu, este altceva… Insa businesul momentan se bazeaza pe IP regional… Cand vor schimba metoda, desi nu cred ca se va intampla, atunci vb… Daca folosesti un VPN sau http proxy nu este ilegal, inca…

            Daca eu sunt cetatean al unei tari, sa zicem statele unite si imi fac un cont de netflix in state si parasesc tara si il folosesc din romania cu vpn de state mi se pare normal sa ai aceasi librarie de filme ca in tara de unde vi si ai platit. Ca ei vand licentele in functie de teritoriu, prime time, etc asta este treaba lor… Pretul tot acela ar trebuii sa fie daca ma intelegi, aici este buba…Distributia este aceasi pe internet nu te costa mai mult din punt de vedere tehnic… Modalitatea de licentiere este gresita si depasita de tehnologie…

  • Andreea Mavrodin

    Bravo pt timpul depus pentru documentare!

  • Val Ser

    Interesant, dar… uitaţi să menţionaţi că abonamentul de 10 euro se poate face cu un amic, iar cel de 12 cu alţii 3, deci se poate reduce preţul de la 5 până la 3 euro lunar doar (ceea ce fac eu împreună cu 3 amici). Pe lângă asta, catalogul ăsta e doar iniţial, şi se va completa treptat, eu îl am deja de 3 luni pe cel din Italia şi au adăugat deja destule serii noi, sezoane noi şi altele în această perioadă. Aşa că lucrurile nu-s chiar aşa drastice ca în articol.
    Da, sunt de acord că pirateria va continua să existe şi personal eu voi integra cu pirateria (cum am făcut şi până acum) ceea ce nu voi găsi pe Netflix, dar cu siguranţă n-o să mai am niciun motiv să descarc ceva ce am deja pe Netflix, atât din comoditate cât şi din lipsa de spaţiu pe hdd cu toate descărcările ce fac. Iar Netflix deja a luat calea producerii de filme şi seriale proprii din ce am auzit. Oricum, atât cât industria e de vină şi pune beţe-n roate, nu văd de ce trebuie să ne răzbunăm pe Netflix (cum citesc prin unele comentarii).

  • Sebastian Mihail

    Excelent articol şi foarte documentat. Plus argumente care stau în picioare. Felicitări!

  • Ionut M

    incearca pe pc smartflix contine tot ce lipseste si nu va mai plangeti

    • Val

      https://www.smartflix.io/ ???

      • Ionut M

        yeah

      • Adrian

        spune-mi, te rog de unde descarci subtitrari pentru romana

  • Andrei Dinu

    Fraților, streaming-ul online este legal, atât timp cât nu downloadezi și nu imparti cu alții (conform unei legi EU de anul trecut cred). O aplicație de mobil care este accesibila pana și în Germania e TV Portal.

  • Supermamici

    Ce pot sa spun, avem 9%. India are 7%. Exista metode de vizualizare a restului de 91% dar implica artificii si in timp nu vor mai fi viabile. Insa ne-am gandit ce s-ar intampla daca am putea vedea toate filmele si serialele Netflix din toata lumea la acel abonament? Industria Media de la noi nu ar mai face sens, am redirectiona aceste sume direct in US, iar licentele nu ar mai avea nici ele sens. Decat daca Netflix ar cumpara drepturile tuturor filmelor si serialelor pentru fiecare tara in parte. Deci noi nu primim pentru ca ei nu platesc, pentru ca daca ar da fara sa plateasca am ajunge la haiducia televiziunii prin cablu a anilor 1991-1992. http://televizoaresmart.ro/de-ce-nu-poti-sa-vezi-toate-serialele-si-filmele-de-pe-netflix-in-romania/

  • nm

    felicitări pentru ideea de a face asa ceva și pt munca depusa. analiza este pe varianta romanească adevarat. pentru cei nu știu cu un dns poți accesa toate magazinele netflix. ei sunt prezenți cu conținut local în vreo 30 state. conținutul este diferit de la țara la țara.

    folosind anumite situri (de ex. netflixable) poți cauta în toate biblioteca de filme din toate aceste tari. apoi cu un serviciu de dns plătit, folosind o aplicație android pe telefon schimbi locația magazinului cu un singur click. în felul acesta ai acces la toată baza lor de filme din toate aceste tari iar conținutul este uriaș.

  • Flaminel

    Nu stiu unde naiba scrie ca salariul mediu al Romaniei e de 1900 de lei, dar sigur e asa mare datorita miilor de euro luate de parlamentari. Majoritatea oamenilor muncesc pe branci pentru salarii de sub 900 lei/luna. Netflix e o prostie. Hai ca ma pun la un film luat de pe filelist.

    • Negoita Madalin

      foarte corect prietene….toata fabrica in care lucrez eu(cateva sute de oameni) ia salarii de sub 1000lei,sefii iau cel putin 2000 fiecare…

    • Big rEy

      ne ridica bastanii media

    • Alex Ionut

      Mai e categoria mea, a liber profesionistilor in domeniul IT, unde eu castig 8000-10000 lei (in medie) pe luna, pentru care sunt impozitat. Problema este ca la sfarsitul lunii sunt pe 0 pentru ca sunt impozite incredibil de mari si statul te impoziteaza pe toata suma. Deci, eu castig 8000-10000 lei / luna in viziunea statului. Realitatea? 1000 lei se duc pe mancare si restul pe cheltuieli cu firma (reclama, materie prima, contabilitete, etc) , chirie si impozite. Dar, cum ziceam, in ochii statului produc pana la 10000 de lei. De acolo si acea medie.

  • mariuscbn

    E o gluma proasta netfix asta….pentru restul exista Popcon Time cu subtitrare si format Full HD absolut GRATUIT….restul e can-can!!!

    PS: Au mai incercat aia de la Pro Tv cu “Voyo” si….

  • Costin

    Ești un geniu.

  • netflixu

    E o analiza interesanta dar ceea ce nu ai prezentat este faptul ca Netflix are o baza de data de aproape 14 000 filme. Faptul ca in Romania avem acces la sub 0.05% din ce au americanii pe Netflix nu e mentionat in acest articol. Eu cred ca asta e cel mai important.

  • blx

    Full Metal Jacket e in content la netflix. In rest bun articol

  • Ovidiu Borchin

    Felicitari pentru articol ! Bravo !

  • Radu Hasan

    Nu cred ca vom ajunge vreodata sa avem ultimele filme pe servicii de streaming gen Netflix, ar insemna ca studiourile sa renunte la o buna parte din venit. Cred ca cea mai realista varianta e cea de Pay Per View. Vrei sa vezi ultimul film aparut ? Ok, atunci platesti 4 euro in plus pentru el. Amazon Prime cred ca ofera ceva de genul asta. In plus, nici nu vrem sa taiem prea mult din veniturile studiourilor pentru ca atunci calitatea productiilor va scadea puternic.

  • Ungureanu Andrei

    Felicitari pentru articol.Admir efortul depus.Imi place si concluzia.Bravo!

  • Adam W

    Felicitari, foarte bun articol. M-am bucurat degeaba cind am aflat ca este NETFLIX in RO. folosesc contul din USA, dar este slabut. Nu, super Mega slabut. :(

  • Andrei Paraschiv

    Ai putea sa explici intr-un articol cum ai facut data mining-ul?

    • Alex Lungu

      Am extras html-ul si-am vazut unde apar titlurile filmelor. Fiindca Excel-ul sau Libre Office stiu sa-ti imparta pe coloane daca ii spui dupa ce caracter (in cazul asta, ghilimelele), a mers destul de usor.
      Mai departe, stiam de Ant Movie Catalog( http://www.antp.be/software/moviecatalog ), care stie sa-ti extraga orice informatie de pe IMDB. Iar restul le-am facut mai mult sau mai putin cu copy-paste si luat manual ce este si nu este pe Netflix.

      Exista metode mult mai simple si automate, dar n-am avut rabdarea sa invat s-o fac cu script-uri PHP. Sper c-ajuta.

  • Don Joe

    “la capitolul ficțiune Netflix a produs mai degrabă show-uri de o oră de stand-up și două filme de ficțiune (unul bun și unul prost)”

    ?! Poate trei de ficţiune dintre care două bune. N-ai luat în calcul “Advantageous” (2015).

  • Valeri Filip

    Unblock-us

  • Valeri Filip

    Srecent m-am abonat la Netflix Spania, 10 euro pe luna, care sincer nu consideram ca merita.
    Insa dupa ce m-am abonat si la Unblock US cu inca 5 euro consider ca isi merita 15 euro pe luna.
    Acum pot vedea continutul Netflix din Canada, U.S.A, Brazilia, etc.. acestea avand cel mai bun continut si cele mai noi filme.

  • Christian

    Ai draku romanii astia saraci.. si nu ai loc de masini si sa bei o bere. Vere mai lasa vrajeala asta de doi lei cu Romania e saraca. Uite saracul asta de mai jos Flaminel e run roman spurcat care vrea continul sa fie moca. Romanii nu dau bani pe un bilet la cinema ca la ei nu se merita… daca fug repede sa il vada pe torrent. Romanii vor salarii mari dar nu platesc pe altii pentru munca lor.

    • Alex Lungu

      Vere Christian, nu e nicio problema daca refuzi sa accepti statisticile si vezi doar micul procent de oameni care au intr-adevar bani de bere si masini. Dar te implor sa folosesti un limbaj mai civilizat.

      • Christian

        Cand spui adevarul cum este nu inseamna ca limbajul nu este civilizat. Sa stii ca daca ii spui unuia ca e prost civilizat nu il face mai destept. Statisticile astea se refera la mediul urban daca vrei sa ai acel salariu mediu . Deci procentul nu e chiar asa mic. Nu cred ca statisticile alea includ incultii, analfabetii si cei 70% de romani care nu stiu ce este internetul sau inca se gandesc la vremurile ceausiste . Deci tot la mancatorul de shaorma cu iphone si Audi si care nu stie cum stie cum se cumpara un bilet de cinema dar e maestru pe filelist se refera aceste statistici. Sau la cei care cred ca numai munca loc merita platita.

        • Alex Lungu

          Din nou, nu cred ca ai facut efortul sa te uiti pe statistici, ci doar sa-ti dai cu parerea. Ceea ce e frumos si minunat.

          Imi pare rau sa te dezamagesc, dar statisticile vorbesc de salariul mediu pe intreaga populatie, unde Bucurestiul este printre singurele care urca ceva mai sus fata de medie. E misto sa ne contrazicem pe altii, dar ar fi bine sa stim despre ce vorbim.

          Daca te-ai uita pe niste statistici despre detinatorii de Audi si iPhone, cum spui tu, ai observa foarte usor ca nu sunt nici pe departe un procent semnificativ (chiar daca asa poate parea la prima vedere in orasul in care traiesti).

          Cu toate astea, acei domni si doamne sunt publicul care merge cel mai des la cinema, iar anul 2015 a fost si la noi un an cu incasari uriase. Romanii stau destul de bine la prietenia cu cinema-ul, chiar daca nu prea se gasesc cinema-uri unde sa mearga.

          In plus, chiar si un detinator de iPhone poate considera ca un bilet la cinema e scump. Fiecare are prioritatile sale. Pirateria este aproape la fel de mult raspandita in randul oamenilor care nu-si permit, cat si in randul celor care isi permit. Iar asta nu arata ca romanul nu vrea sa dea bani pe “cultura”. Arata doar ca exista o lipsa crunta de oferte, in special la home entertainmnet, iar consumatorul de rand prefera sa se chinuie in continuare cu Filelist decat sa dea banii pe oferte extrem de gaunoase, asa cum e Netflix.

          Solutia nu e complicata. Ofera macar 16% din filme ca in vest si ai sa observi ca romanii vor da mai des banii pe filme. Sau mai bine nu facem asta si gasim scuze industriei. Am observat ca asta e argumentul preferat.

          • Christian

            Statisticile tale sunt declaratii facute de guvern sa prosteasca populatia cu” ce bine e in Romania”. Intr-o tara in care te intreaba ce vrei mai mult brut sau net la angajare si oameni cu 0 ani pe cartea de munca au mai multi bani decat cei cu 50 de ani nu se poate face statistica ta. Orice roman care traieste in Bucuresti si are ochi poate vedea asta.

          • Alex Lungu

            Multumesc. Ai facut lumina. LOL.

  • fssafsafsfsfa

    legenda spune, ca decand a aparut netflix in romania, filmele de pe protv au ajuns sa fie vizionate de mai multi romani

  • Laurențiu Roman

    Sa nu mai vorbim ca si cinema-urile care sunt, au, intr-o gramada de orase, doar 3D (prost iluminat). Culmea, cand un acelasi film poate rula decalat cu ~1h in acelasi multiplex, in alta incapere, dar nu ofera varianta 2d.

  • Codrin

    Nu inteleg de ce Netflix e 10 euro in Romania si eu platesc doar 9$ in Australia. Foarte bun articolul!

  • Supermamici

    In cazul in care cautati un anume film sau serial pe Netflix si nu este disponibil local, exista posibilitatea de a il vizualiza schimband DNS-ul. Si exista si un motor de cautare al filmelor pe netflix ce te ajuta sa vezi in ce regiune gasesti respectivul film sau serial, in limba sau cu subtitrarea dorita. Ba poti sa cauti si dupa actor, nota imdb, gen: http://televizoaresmart.ro/cum-poti-sa-gasesti-si-sa-vezi-orice-film-de-pe-netflix-in-romania/

  • Silvia Puiu

    Genial! Felicitari pt material!

  • Iulian Arvat

    Buhnici a sesizat foarte bine fenomenul din spatele lansarii Netflix. Cu totii stim ca o astfel de stire are un impact major pe bursa, asadar probabil ca actiunile companiei au crescut peste noapte. Daca mai punem in calcul si faptul ca tot netul a fost impanzit cu stiri despre marea lansare, compania a obtinut o imensa campanie de reclama gratuita. Nici daca plateau, nu puteau obtine rezultate mai bune. Daca din treaba asta le vin si “cativa” clienti cu atat mai bine si probabil ca vor veni pentru ca se cumpara televizoare 4K la greu si nu prea exista content 4K, iar din cea am vazut la abonamentul lor de 12 euro ofera content 4K. Daca as avea un venit de 1000 euro lunar si televizor 4K m-as abona si as share-ui contul cu toata familia, avand in vedere ca poti vedea pe 4 ecrane simultan la abonamentul de 12 euro.

  • Marius Cosmin Stoica

    Wow … super articolul.

    Un aspect insa nu s-a luat in calcul. Fara sa jignesc persoanele de la sate, dar “taranii” care scuipa seminte in cinematografe, vorbesc de parca sunt in parc, nu respecta niste reguli de bun simt amarate si cel putin 7 ani de acasa, m-au determinat pe mine sa NU mai merg la cinematograf atat de des. Mergeam chiar si de 2 ori pe saptamana si am ajuns sa merg odata la 3-4 luni.
    Daca ar fi fost caz extrem sau izolat as fi zis asta, dar in decursul ultimilor 10 ani a inceput sa mi se intample regulat.

    Pana la urma de aceea merg la cinematograf sa vad in conditii “mai bune” ca acasa, nu sa imi scuipe in ceafa unu’ cu probabil mai putine clase sau “klase”.

    Am citit si comentarii pro si contra, si argumente si dat click pe linkuri … s-a cam sarit aspectul asta din comentarii.

    Cu respect !

    • Alex Lungu

      De acord. Putem adăuga asta pe lista crescândă a argumentelor de-a vedea acasă un film, pe home theatre-ul personal.

    • tavi

      Am vazut comentariile si am ramas surprins ,cinematograful este la distanta de citiva km,am dorit sa vad Star Wars si surpriza am sunat o saptamana la cinematograful din localitatea invecinata si nu am reusit sa cumpar un bilet asa ca scuze tot internetul salveaza Romania.

  • Roberta Mihai

    Din pacate pretul pentru Romania e mai mare decat pretul pentru America (10EUR vs 9USD)… insa si in varianta din State este aceeasi poveste: filme vechi… Pana la urma si Netflix e o companie care trebuie sa aduca profit… patronilor firmei. Clientii… mai e jos. Bottom line: nu e marfa proasta doar in Romania.

  • axeliix

    in primul rand un articol extraordinar din punct de vedere a acuratetei [surse si date clare] foarte interesat punctul de privire, nu ma asteptam sa il citesc pe tot dar am facut-o.
    eu personal am un salariu sub cel mediu si mi-am “permis” o luna de netflix HD cu speranta de a urmarii in continuare serialele care le vizionam online pe alte site-uri, insa am fost extrem de dezamagit ca din prima luna gratuita am epuizat tot ce se putea viziona(nou) doar sezoane vechi si nici macar cele care rulau in momentul respectiv…
    so… grow up Netflix and i will chill again…=))

  • Alex

    Salut!
    Vreau să-ți mulțumesc pentru efortul pe care l-ai depus pentru a strânge toate aceste informații. Este un studiu interesant pentru orice individ interesat de industria românească de film.
    Singura problemă cu acest articol este ca nu ia în considerare cel mai important lucru: faptul că Netflix nu își propune să furnizeze TOATE filmele din lume.
    Prețul mediu al unui DVD depășește cu ușurință 20 de lei. 20 de lei pentru un singur film (4.4 euro). Deci dacă vrei să cumperi 3 filme plătești peste 12 euro.
    Cu acei 12 euro, Netflix îți oferă mult mai mult decât 3 filme. Îți oferă 537.
    537 de filme pentru prețul a 3 DVD-uri. Iar totul este la calitate HD sau Ultra HD, nu la calitate DVD.
    Sunt de acord cu faptul că selecția nu este una perfectă, însă sunt sigur că și dumneata ești de acord când spun că este imposibil să-i mulțumești pe toți. De exemplu, eu aș vrea ca Netflix să furnizeze mai multe filme relevante pentru istoria cinematografului; filme inovative. Aș vrea să ofere filme de Serghei Eisenstein, de D. W. Griffith, de George Melies, de Edwin Porter și de alți regizori importanți și influenți.
    Cu toate acestea, sunt sigur că majoritatea cumpărătoare de abonamente Netflix nu dorește filmele acestea, ci dorește filme mai accesibile și cu appeal mai larg.
    Ce vreau eu să spun este că în ciuda faptului că Netflix este departe de a oferi servicii perfecte, este cea mai bună variantă pe care o avem la dispoziție. Și cred că datorită diversității și prețurilor excelente este un serviciu de streaming chiar mulțumitor.

    • Alex Lungu

      E “multumitor”. Insa asta nu-l face un serviciu bun. Cel bun nu e ala doar un pic peste limita inferioara de calitate. Se poate mult mai bine si e incredibil de usor sa se rezolve.

      In plus, e destul de irelevanta comparatia ta cu DVD-urile fiindca hei, suntem in 2016 si nu mai cumpara nimeni asa ceva :) Cum n-o sa mai cumpere nimeni nici BluRay in 5 ani.

      Btw, majoritatea filmelor mentionate de tine sunt in domeniul public, deci nu ai nevoie de vreun serviciu specializat pentru asta. Le gasesti pe arhive.org, pe torrenti sau la magazinul din colt. Perfect legal sa faci copii si sa le distribui.

  • LeopardSurd

    Ca utilizator de Netflix în Germania pot spune că îs nemulțumit de ofertă. Durează 100 de ani până intră în ofertă ceva nou. Totuși stau mai bine decât Google Movies și Amazon Prime la capitolul suport. Mă refer că oferă filmele și în versiunea de sunet originală (nu doar dublată cum e regula în Germania) iar majoritatea au subtitrare (crea ce e super cel puțin pentru surzi).
    Google ignoră cu desăvârșire chestiile astea chiar dacă doar vinde (nu e pe abonament) iar Amazon o mai drege un pic la unele producții.
    Ajung să-mi cumpăr efectiv BD-ul filmului pe care-l vreau.